Acasă Noutăți Revitalizarea orașelor

Revitalizarea orașelor

311
DISTRIBUIȚI

Pornind de la premisa Sf. Augustin: Non solum muros viasque urbem faciunt, sed civesque et eorum somnia (Nu numai zidurile și străzile alcătuiesc orașul, dar, de asemenea, locuitorii și visele lor…) la 4 mai 2017, peste 20 de reprezentanți a autorităților, instituțiilor publice și societății civile din municipiile Republicii Moldova au fost instruiți într-un atelier de lucru de o zi privind implementarea instrumentului revitalizării urbane în municipiile Republicii Moldova.

Evenimentul a fost condus de dna Hanna Gill-Piątek – expert în domeniul revitalizării, activist social, publicist, care la moment conduce Departamentul pentru Probleme Sociale la Biroul Orașului Gorzow Wielkopolski.

Prima concluzie a evenimentului a fost că revitalizarea este un termen perceput greșit de marea majoritate a actorilor locali, care cred că revitalizarea este un proces de reparație a părților istorice ale orașelor: piețelor, străzilor representative, etc. De altfel, revitalizarea este o intervenție mult mai complexă care se concentrează în partea urbană de criză (zonă degradată) a cărei suprafață nu este mai mare de 20% din suprafața unui oraș și unde locuiesc nu mai mult de 30% din populația orașului.

Zona de criză sau degradată se identifică printr-o acumulare de fenomene sociale specifice, negative, care sunt adițional însoțite de probleme economice, sau ecologice, sau tehnice sau funcțional-spațiale. Însă, revitalizarea trebuie să se concentreze mereu asupra aspectului social al crizei. În această sferă se află obiectivele inițiale ale revitalizării. Desigur, soluțiile la unele aspecte ale crizei sociale invocă revigorarea economiei, îmbunătățirea mediului, ordinea funcțiunii și spațiului, precum și a stării tehnice a obiectelor. Însă aceste aspecte nu reprezintă scopul revitalizării.

Revitalizarea, în primul rând, vine să rezolve problemele sociale, precum:

  • Excluziunea socială:
    -Retragerea de la participarea la viața socială (bariere interne și externe)
    -Lipsa posibilității de creare a unei rețele sociale stabile
  • Coeziunea socială:
    -Stare, în care majoritatea societății rămâne aproximativ la același nivel (nivel de excludere socială).

A doua concluzie a atelierului este că inițierea revitalizării poate fi bazată pe capitalul social. Capitalul social (în definiția lui Robert Putnam) constituie totalitatea normelor sociale, care formează într-un grup social o rețea de relații de încredere reciprocă, loialitate și solidaritate.

Astfel înțeles, capitalul social poate depinde de un sentiment de identitate comună, rădăcini comune, de existența unei comunități locale ce reprezintă un potențial a zonei. În cartierele, în care trăiesc mai multe generații succesive ale acelorași familii, se formează și se înrădăcinează comunitatea locală. Cu toate acestea, comunitatea poate fi ușor subminată, sau chiar distrusă. De aceea, fenomenul de înnobilare este unul periculos – acesta presupune preluarea cartierelor revitalizate de către populația mai bogată (clasa de mijloc bogată), care însă nu se integrează în comunitate, și nici nu știe cum să o formeze.

Din punct de vedere economic, un capital social ridicat favorizează dezvoltarea socio-economică locală, printre altele, datorită reducerii costurilor de tranzacție. În zonele degradate, care necesită revitalizare, este posibilă depistarea cu ochiul liber a capitalului social – potențialul încrederii reciproce, loialității și solidarității.

O următoare concluzie a grupului de lucru a fost că o parte componentă esențială a revitalizării este Participarea sau vocea socială care se definește ca implicarea persoanelor, grupurilor și comunităților întregi în luarea deciziilor publice cu privire la chestiunile care le privesc.

Luarea deciziilor în comun lucrează doar într-o comunitate care înțelege sensul acționării în sensul binelui comun și dorește să ia parte la aceasta. Prin urmare, vorbim și despre dezvoltarea competențelor civice în rândul locuitorilor, fără de care participarea poate fi doar aparentă. Participarea nu ține neapărat doar de consultările publice ci și alte forme de implicare a cetățenilor de participare precum: plimbări de cercetare, puncte mobile de consultanță, puncte fixe de consultanță și informare, vizite în curți sau micro-festivaluri în cartiere, interviuri (cercetare calitativă), sondaje și anchete (cercetare cantitativă), piscina de fonduri, decisă de către înșiși rezidenți (ca bugetarea participativă), posibilitatea de a prezenta propriile sarcini la contribuția conceptuală sau nematerială (inițiativa locală), dezbateri.

Participanții prezenți la atelier au fost familiarizați cu o parte foarte importantă a procesului revitalizării și anume acțiunile sociale. Astfel formatorul atelierului a prezentat cîteva filmulețe video unde au fost prezentate bunele practici a orașelor din Polonia.

Experiența acumulată în cadrul atelierului de lucru a fost aplicată în exerciții de lucru în grup unde reprezentanții municipiilor au putut actualiza proiectele depuse la Fondul de Granturi Mici 2017 – ediția urbană

Evenimentul a fost organizat în cadrul inițiativei comune a Ministerului Dezvoltării Economice a Republicii Polone, Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a Republicii Moldova și Fundației „Solidarity Fund PL” în Moldova, în vederea implementării instrumentelor de dezvoltare urbană și promovarea procesului de revitalizăre drept stimulare a dezvoltării orașelor și a zonelor urbane, ținînd cont de aspectele sociale, economice, de mediu, spațiale și culturale.

Mai multe detalii puteți vedea în prezentarea doamnei Hanna Gill-Piątek „Revitalizarea de la reparație la reînnoirea completă a zonelor degradate